luni, 4 aprilie 2016

La sfarsitul infinitului



Mi-e dor de dorul ce m-apasă
Mi-e cald, mi-e frig,
Mi-e infinit delir
Mi-e sete de frenetic, pasiune
Mi-e silă de privirea în sictir
Mi-e sufletul bătut în cuie
Mi-e sete de veninul ce-l transmiţi
Mi-e dor de viaţă şi de pasiune
Mă dore şi trăirea ce-o înghiiţi
Mi-e clipă îngheţată-n nefiinţă
Mi-e jale, mi-e simţire şi de dor
Mi-e lacrimă de plumb şi chinuită
Mi-e groaznic când văd cât ţi-e de uşor
Mi-e gol şi golul devine tenebru
Mi-e sete de simţire şi trăiri
Mi-e fum de cancer de la o ţigară
Mi-e teamă de iubire şi suspin
Mi-e lene să privesc la zi de mâine
Mi-e silă de silinţa şi morbid
Mi-e sete de dorinţa de o pâine
Mi-e ciudă pe comportamentul cel sordid
Mi-e trupul plin de sentimente false
Mi-e palidă ziua de ieri
Mi-e sete de impunătoare farse
Mi-e viaţă-n ochii cu care mai sper
Mi-e jale de dorinţa ta pustie
Mi-e groază să privesc în infinit
Mi-e greaţă-n dimineaţă cea târzie
Mi-e dor de adevărul cel scobit!

Şi mă îndrept acum spre tine moarte
Hai ia-mă-n braţe alintându-mă
Închid încet a vieţii mele carte
Şi-ţi simt recile buze sarutându-mă!